Anticorupție

Nevoia unei metodologii A-C inovatoare:

Într-adevăr, suntem martori că există alesi publici care si-au câștigat mandatele pe baza unor programe electorale anti-corupție și manageri publici/ funcționari publici care sunt preocupați de corupție. Abordările lor obișnuite de a lupta împotriva corupției, prin trecerea de noi legi, dictarea unor coduri de conduită, instruirea administratorilor publici și cumpărarea de calculatoare, nu produc rezultate destul de bune. Acești pași nu sunt greșiți cat mai degraba incompleți.

A avea legi nu garantează punerea în aplicare a acestora. Codurile de conduită sunt de multe ori doar pentru decor. Datele în procente despre cetățenii care plătesc mită nu spun ce fel de actiuni ar trebui facute pentru a corecta acest lucru.

 

Metodologia noastră inovatoare A-C, se bazează pe lecțiile învățate intr-o adevărată experiență de succes în reducerea corupției. Avand sprijinul si asistenta corecta, această metodologie A-C poate avea un impact real în lupta împotriva corupției.

Mișcarea globală anti-corupție a început cu ideea ca agențiile de dezvoltare și guvernele să nu mai fie în negare si sa discute despre corupție într-un mod deschis și sistematic, și prin dezvoltarea de standarde prin convenții internaționale, cum ar fi convenția ONU împotriva corupției. Dar faza urmatoare, adica punerea în aplicare a acestor standarde, este cea mai dificila și, de departe, cea mai mare provocatoare: literalmente mii de oameni și sute de organizații din întreaga lume, atât din și în afara guvernului, ar trebui să fie motivate și implicate.

Metodologia noastră inovatoare A-C, furnizeaza mijloacele si instrumentele ca aceste lucruri să se întâmple.

Strategiile naționale anti-corupție se concentrează în principal pe controlul centralizat, de sus în jos al corupției, prin crearea sau consolidarea legislației anti-corupție, abilitarea instituțiilor de drept și a ordinii, consolidarea sistemelor judiciare și de anchetă, precum și încurajarea capacității societății civile de a juca un rol, cum ar fi cel de “Watch Dog”. Obiectivul general al tuturor acestor strategii este acela de a intimida prin creșterea probabilității de a descoperi corupția, și prin aplicarea unor sancțiuni drastice, care vor descuraja, sperăm, viitoare activități corupte.

Chiar dacă mai mult control, mai multe legi si mai multă presiune sunt necesare, nu sunt suficiente pentru a face schimbări semnificative în modul în care instituțiile publice isi desfășoară activitatea. Oamenii, dar și instituțiile, pot face schimbări în urma unei presiuni exterioare, dupa cum nici o boala nu poate fi tratată fără implicarea activă a pacientului; schimbarea are nevoie de participarea de bună voie a celor afectati de aceasta.

Metodologia noastra inovatoare A-C, furnizează mijloacele și instrumentele necesare pentru a face ca schimbarea să se întâmple, cu participarea activă a celor care fac parte din problema, permițându-le să devină sursa soluției.

O literatură tot mai mare este centrată în jurul ideii de “pockets of effectiveness”” în cadrul reformelor din sectorul public: organizații publice, care furnizează bunuri și servicii publice relativ eficiente într-un mediu ostil dominat de slaba gestionare și guvernarea deficitara. Cercetatorii au incercat sa explice de ce aceste “pockets of effectiveness” apar și care sunt condițiile pentru ca acestea să prospere. Ei au sugerat că identificarea problemei, implicarea mai multor factori interesati și susținerea politică sunt abordările care, cel mai probabil, vor conduce la soluții.

Într -un mod similar, metodologia noastra A-C, se străduiește să creeze, de peste 10 ani, insule de eficiență și de integritate la nivel local, în secorul administratiilor publice corupte si conduse in mod ineficient

Despre “pockets of effectiveness”:

Michael Roll, The state that works: Pockets of effectiveness, as a perspective on stateness in developing countries;

David K. Leonard, Where Are ‘Pockets’ of Effective Agencies Likely in Weak Governance States and Why? A Propositional Inventory;

Matt Andrews, Explaining positive deviance in public sector reforms in development.

Metodologia Anticoruptie

Metodologia A-C a câștigat recunoașterea internațională prin acordarea UN Public Service Award și este inclusa în manuale utilizate pe scară largă, traduse în mai multe limbi straine.

Metodologia A-C este inspirată de Ronald MacLean Abaroa, un om cu experiență de succes ca primar al La Paz-ului, Bolivia, care a aplicat, susținut de mentorul său de la Harvard, profesorul Robert Klitgaard, o abordare pe care au numit-o “Abordare Terapeutică a unei Instituții Bolnave”. Începând cu mandatul său în contextul celei mai grave crize economice din Bolivia, în cazul în care corupția era peste tot și autoritatea publică și serviciile publice erau în colaps, primarul Ronald MacLean Abaroa și echipa sa, în primii doi ani ai administrației sale, au fost capabili să abordeze problema corupției și sa creeze o insulă de eficiență și de integritate, prin restaurarea cu succes și îmbunătățirea serviciilor municipale, prin multiplicarea veniturilor urbane, prin creșterea investițiilor în lucrări publice de zece ori în timp ce solvabilitatea internațională a orașului era recastigata. Nu în ultimul rând, el a fost votat de patru ori în mod democratic in aceeasi functie.

Am dezvoltat o replică a abordării sale anti-corupție, pe care am raspandit-o cu succes, am adaptat-o și am aplicat-o în 12 CEE / SEE de țări și in 25 de administratii locale, lucru care a atras interesul multor primari, practicieni și cadre universitare. Rezultatele s-au dovedit, pentru mulți lideri ai societății civile și publice care gândesc că nimic nu se poate face cu privire la corupție, că, avand abordarea corespunzătoare, angajamentul și participarea acestora, corupția poate fi vindecată și prevenită.

Una dintre principalele ipoteze care stă la baza acestei metodologii, este faptul că cei mai mulți oameni sunt în esență onești, în cazul în care sistemul le permite să prospere în parametrii legii. Cu excepția corupților care folosesc sistemul pentru câștigul lor privat, exista funcționari publici potențiali onesti care doresc să combata corupția și să îmbunătățească modul în care organizațiile lor (și ei înșiși) isi desfasoara activitatea. Având în vedere aceste lucruri, ei ar putea primi o recompensa adecvată și sa fie stimulati in mod rezonabil, dar pentru că organizația nu le oferă oportunități, apar ispite si ajung sa se foloseasca intr-un mod fraudulos de poziția lor pentru a obține câștiguri personale.

Noi propunem acestor lideri publici și manageri o metodologie nouă, rațională/ strategică, în baza careia pot:

  • să identifice și să trateze cu prioritate cele mai periculoase forme de corupție;
  • să se concentreze pe schimbarea nu (numai) a corupților individuali, ci și a politicilor publice și a sistemelor organizaționale care produc corupția;
  • “break the taboo” și să înceapă să vorbescă deschis despre corupție și efectele sale periculoase, care implică în procesul său schimbarea personalului precum și factorilor interesati din exterior.

În mai puține cuvinte, ne propunem ca acestia să acționeze, mai degraba, în calitate de reformatori instituționali decât judecători sau procurori.

Metodologia A-C include următoarele etape principale:

-Clarifica responsabilităților pentru implementarea procesului, între echipa și clienții AP-urilor, primarii / APL. Un acord este semnat între fiecare primar și conducerea organizației echipei de practicieni anti-coruptie;

-Organizarea echipelor de tip “Guiding Coalition” în fiecare dintre administratii, având ca lideri primarii și, inclusiv, colaboratorii apropiați si principalii directori de departamente – manageri publici, oficiali aleși.

Identificarea unei persoane de contact în fiecare administratie, responsabila pentru monitorizarea sarcinilor asumate APL;

Diagnoza generală și în profunzime a vulnerabilității organizațiilor la corupție, implementată prin următoarele etape:

-Atelier de lucru cu membrii Guiding Coalition, având ca scop:

(1) aprofundarea înțelegerii etapelor procesului metodologiei anti-corupție;

(2) elaborarea unei viziuni a organizatiei lor- cum doresc sa arate organizatia lor in viitor;

(3) elaborarea unui diagnostic preliminar genera pentru a identifica cele mai vulnerabile activitati la corupție si obstacolele intalnite în atingerea viziunii;

-Validarea viziunea și rezultatele preliminare, prin efectuarea unui studiu extins care implică majoritatea personalului și a oficialilor aleși. Sondajul anonim este implementat sub responsabilitatea primarului, dar monitorizat și procesat de către echipa de practicieni anti-coruptie, care pregătește un raport de diagnostic general care urmează să fie discutat cu membrii Guiding Coalition, în scopul de a identifica activitățile cele mai vulnerabile care vor constitui focus-ul etapelor ulterioare;

-Atelier de lucru pentru membrii Guiding Coalition pentru a efectua un diagnostic preliminar în profunzime;

-Validarea rezultatelor preliminare aprofundate de diagnostic prin efectuarea sondajului extins în interiorul organizatiei și anonim în afara organizației (în funcție de constrângerile de timp);

-Echipa de practicieni anti-coruptie procesează rezultatele și le prezintă membrilor Guiding Coalition.

Elaborarea de soluții/ strategii pentru a aborda cauzele vulnerabilitatii la corupție în organizațiile care nu funcționează corespunzător și cultura organizației.

Următorii pași sunt implementați:

-Formarea de grupuri de lucru/ activitate (3-4) și facilitarea muncii lor in elabora soluții/ strategii, susținute de experți (dacă este necesar) ;

-Înglobarea de activitati de formare în proces, pentru a îmbunătăți capacitatea alesilor publici si a functionarilor de înțelegere a culturii organizațiilor lor și a procesului de management al schimbării;

-Structurarea Planurilor Strategice în documentele care urmează să fie aprobate de către Consiliile Locale.

Punctul forte al acestei Metodologii A-C este că nu se bazează exclusiv pe identificarea activităților vulnerabile corupției, care sunt similare în multe țări și organizații publice: în CEE/SEE nu a fost surprinzător faptul că toate LG-urile au fost indentificate ca vulnerabile corupției in activitati similare cum ar fi: construcția și monitorizarea infrastructurii, achizițiile publice, eliberarea autorizațiilor de construcții, de gestionare a bunurilor publice sau managementul resurselor umane.

Celebrul Willie Sutton a susținut că el jefuiește băncile pentru că acolo sunt banii! De aceea activitățile identificate ca fiind vulnerabile la corupție nu au fost o surpriză pentru cei care știu că acestea sunt activitățile unde, prin corupție, se pot spăla sume semnificative de bani din bugetul public, impiedicând dezvoltarea orașelor, creând inegalități sociale și neîncredere în autoritățile publice. În consecință, câștigurile vor fi semnificative dacă suntem capabili de a trata și de preveni corupția în aceste domenii.

Diagnosticul participativ prin care activitățile/serviciile vulnerabile corupției sunt identificate, folosește ca analiză cadru conceptele de bază pe care experienta din La Paz le-a dezvăluit:

-Corupția este condusă de sistemul în care există monopol asupra unei activități, există o marjă de apreciere în luarea deciziilor (fără reguli clare/ proceduri, sau prea multe reguli contradictorii/ proceduri) și nu există mecanisme de responsabilitate/ Transparență: C = M + D-A / T.

-Corupția este un act de calcul rațional, economic: oamenii tind să fie implicați în acțiuni corupte atunci când câștigul pe care îl prevad va fi mai mare decât pierderea in eventualitatea de a fi prinsi, și, desigur, probabilitatea de a fi prinsi și pedepsiti este foarte scăzuta.

Puterea acestei Metodologii A-C nu se bazează numai pe prescrierea a ceea ce trebuie făcut, existand numeroase biblioteci care au o multime de cărți cu soluții care urmează cadrul conceptual utilizat în cadrul procesului de diagnostic:

  • Spargerea monopolulului prin creșterea concurenței în activități/ servicii livrate;
  • Scăderea marjei de apreciere în procesul de luare a deciziilor, prin stabilirea și aplicarea unor reguli/ procedure clare;
  • Sporirea responsabilității și transparenței activităților/ serviciilor prestate prin gestionarea eficientă a informațiilor și a datelor;
  • Creșterea probabilitatii de a fi prins și pedepsit prin mecanisme eficiente de control;
  • Micșorarea valorii relative a câștigului față de pierdere, prin crearea de stimulente/ motivații pentru un comportament performant și onest.

Puterea acestei Metodologii A-C, se bazează în principal pe puterea accentului pe procesului participativ pentru a aduce modificările planificate. Prin implicarea liderilor publici, managerilor și angajaților, încrederea și angajamentul sunt create prin implementarea modificărilor planificate; oamenii se conectează între ei ca ființe umane cu preocupări reale și probleme. Discuțiile se axează pe ceea ce pot face, și nu pe ceea ce alții pot sau trebuie să facă pentru ei; și, nu în ultimul rând, o înțelegere mai profundă asupra sistemelor corupte apare și este elaborat un plan de tratament, pentru vindecare și prevenire, un plan mai bun decat oricare altul elaborat de catre cineva din afara organizatiei.

Robert Kligaard, Ronald MacLean Abaroa și Lindsey Parris, Orașe Corupte – un ghid practic de vindecare și de prevenire.

Practicienii ANTICORUPȚIE

Agenții de schimbare atestați de către FPDL ca practicieni anti-corupție, înarmați cu instrumente conceptuale adecvate, sprijina primarii și angajații municipali sa se angajeze în procesul de reformă.

Practicienii îi ajută sa discute, în mod analitic și fără teama de pedeapsă, cu privire la vulnerabilitățile lor de organizare. Din moment ce corupția este un concept încărcat de emoții, cu frică, rușine sau neajutorare, prima lor sarcină este de a demistifica apropierea de acest concept într-un mod analitic, care demonstrează că corupția nu este (doar) o problemă legata de oameni răi, ci si de sisteme de proastă calitate; că fenomenul corupției este un simptom al funcționării defectuoase organizaționale și că abordarea corupției este doar punctul de intrare în procesul de reinventarea unei organizații publice mai bune și mai corecte.

Acești agenți de schimbare sunt antreprenori sociali care sunt în mod fundamental diferiți de activiștii societății civile. Din punct de vedere istoric, activiștii si-au desfășurat activitatea în mare măsură in afara zonei de putere oficiala; in contrast, antreprenorii sociali combină in mod frecvent tactici orientate in afara si inauntrul sistemelor de putere oficiala pentru a aduce o schimbare. Activiștii din afară au convins instituții că este nevoie să se schimbe; antreprenorii sociali care lucrează în interior le arată ce să facă și ii ajuta să facă schimbarea.

Practicienii certificați A-C formează o rețea de profesioniști care gandesc in acelasi fel si care lucrează pentru ONG-uri, universități sau companii de consultanță, din Albania, BiH, Belgia, Croația, Georgia, Macedonia, Moldova, Polonia, România și Serbia.

Aceste retele au fost susținute de FPDL, financiar (prin diferite surse de finanțare, cum ar fi LGI/OSI, WB, UNDP or FOSM), dar și profesional prin intermediul indrumatorilor din Programul PAP, pentru a putea lucra cu administratiile locale din Albania, BiH, Croația, Kosovo, Georgia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Polonia, România și Serbia.

David Bronstein si Susan Davis privind antreprenoriatul social

ACTIVITĂȚILE programului anticorupție

În scopul de a crea insule de integritate și eficiență la nivel local, vom spori atât oferta, cat si cererea – parte a reformei sectorului public, așa cum arată și graficul.

Rezultatele sunt tangibile:

  • Modele de insule de integritate și eficiență: guvernele locale cu lucrări publice și servicii îmbunătățite, o mai mare încredere a cetățenilor și satisfacție, un mai bun echilibru privind balanța municipală și o gestionare mai eficientă a activelor publice.
  • capacitatea locală capabilă să formeze o replică secvențiala și instituționalizată a metodologiei care arată modul în care pot fi făcute îmbunătățiri.